Pentru inceput trebuie cunoscute masa (greutatea) monedei si finetea (titlul) aliajului din care este facuta. Masa monedei se poate afla fie din cataloage, fie cantarind efectiv moneda; daca nici una din aceste optiuni nu este disponibila se poate estima; astfel o moneda de argint de dimensiunea unei monede romanesti actuale de 5 bani are cam 2 grame, una cat un 10 bani ar putea avea 3 - 3.5 grame, una cat un 50 de bani actuali are circa 6 grame, una cat o moneda de 100 de lei vechi emisa intre 1991 si 1996 (cea cu Mihai Viteazu) ar putea avea 10 - 12 grame; in fine, cele mai mari monede de argint care au circulat in trecut au 25 - 28 de grame.
In site-ul meu cu toate monedele cunoscute sunt trecute mare parte din monedele de argint emise pana prin 2011/2012; sub ele au trecute atat masa in grame cat si titlul.
Finetea aliajului este procentul de argint pur prezent in el; daca in mod uzual pentru bijuterii se masoara in carate (parti per 24, deci 14 carate ar fi 14/24 = 0.583) in cazul monedelor se masoara in parti per mie; valorile cele mai uzuale sunt 925, 900, 835, 700 si 500 parti per mie dar mai exista si multe alte valori, intre 945 si 100 parti per mie. Finetea nu se poate masura de catre colectionarii obisnuiti si se poate obtine fie din cataloage, fie cunoscand felul in care au fost batute monedele de argint de catre diverse tari; de exemplu Marea Britanie a batut monedele de argint cu un titlu de 925 pana in 1919 si apoi 500 intre 1920 si 1946, SUA a avut monede cu titlu 900 pana in 1964, Romania a avut majoritatea monedelor emise pana in 1914 cu titlu 835 (exceptie 5 lei care a avut 900) iar apoi pana in 1946 s-au folosit mai multe aliaje - 500, 700, 835 samd.
Odata obtinute greutatea si titlul se poate calcula cantitatea de argint pur continuta de o moneda inmultind masa totala cu titlul (finetea); mai departe aceasta valoare in grame de argint pur trebuie convertita in uncii troy, impartind-o la 31.1 pentru ca o uncie are 31.1 grame; de mentionat ca exista doua feluri de uncii, cele 'obisnuite' (avoirdupois) care au 28.35 de grame si cele troy, folosite la masurarea a metalelor pretioase, care au 31.1 grame.
Pasul urmator este obtinerea pretului mondial pentru uncia de argint pur din mai multe site-uri; eu personal folosesc Kitco unde pretul argintului la bursa din New York se afla pe linia SILVER din primul tabel din partea dreapta; se poate folosi media dintre Bid si Ask care oricum sunt foarte apropiate si nu difera mai mult de cativa centi.
In final se poate calcula valoare intrinseca a argintului continut inmultind greutatea in uncii troy obtinuta mai sus cu pretul mondial al argintului per uncie; rezultatul este valoarea in dolari americani a argintului continut in moneda. Cum e mai comoda exprimarea in lei romanesti, se poate inmulti cu cursul dolar-leu.
Pentru a clarifica lucrurile, iata niste exemple. Pentru inceput o moneda romaneasca de 1 leu emisa in 1911: are 5 grame de argint 835. Cantitatea de argint pur continuta este de 5 * 0.835 = 4.175 grame adica in uncii troy 4.175 / 31.1 = 0.134 uncii. La data cand scriu aceste randuri (noiembrie 2009) pretul spot al argintului este 18.5 dolari uncia deci valoarea argintului continut ar fi de 0.134 * 18.5 = 2.48 dolari sau la cursul de 2.85 lei/dolar de 2.48 * 2.85 = 7.07 lei. Sau sa refacem calculul pentru o moneda englezeasca de jumatate de coroana din 1942: 14.14 grame de argint 500 adica 14.14 * 0.500 = 7.07 grame sau 7.07 / 31.1 = 0.227 uncii de argint pur ce valoreaza 0.227 * 18.5 = 4.20 dolari sau 4.20 * 2.85 = 11.97 lei.
Atentie totusi la formulare: Preturile de mai sus nu sunt valoarea monedei respective ci valoarea intrinseca a argintului continut, calculata la preturile mondiale. Pentru a deriva din aceasta valoare a argintului continut o valoare estimativa a monedei trebuie tinut cont de cel putin doi factori: Primo, in mare parte a cazurilor moneda are o valoare mai mare, uneori mult mai mare, decat argintul continut; cazurile in care valoarea ar fi data doar de argintul continut sunt rare, de exemplu monede foarte comune in stari de conservare catastrofal de proaste (foarte tocite, gaurite...), la fel cum o casa este mai valoroasa decat valoarea caramizilor, o sticla este mai valoroasa decat valoarea materialului (sticlei) din care e facuta, samd samd; secondo, preturile mondiale se refera la London Good Delivery bars, adica lingouri de 33 de kilograme de titlu minim 999, adica argint practic pur; sunt niste preturi de en-gros a caror aplicare la monede care cantaresc de zece mii de ori mai putin decat atat e doar orientativa.
Totusi pentru monedele din argint foarte comune, a caror valoare numismatica este foarte mica (aceste monede sunt clasificate in engleza ca 'bullion value', adica valoarea metalului din ele), se poate deduce o valoare a monedei pornind de la valoarea argintului continut, adaugand o prima procentuala; personal eu consider ca o prima de 20-30% este rezonabila in cazul monedelor foarte comune intr-o stare de conservare mediocra; in aceasta categorie a monedelor foarte comune ar putea intra monedele romanesti de 200 lei 1942 si 500 lei 1944, o buna parte din monedele englezesti ale lui George al VI-lea, monedele divizionare americane si canadiene din anii '50 si '60...
Totusi acest calcul este interesant de facut pentru ca majoritatea oamenilor, mai ales cei care nu colectioneaza monede si gasesc intamplator cate o moneda de argint, nu stiu cat de ieftin este totusi argintul; desi este un metal pretios, totusi valoarea intrinseca a unei monede de argint divizionare rar depaseste 25 de lei, la fel cum valoarea intrinseca a unui lantisor de argint care ar avea sa zicem 5 grame este sub 10 lei...