Schimburi de monede prin posta

• Este necesara o lista personala de dubluri. Cazul ideal ar fi un site unde sa fie postata si actualizata de fiecare data cand apar schimbari, impreuna cu lista schimburilor facute deja; daca nu merge si ca un fisier care se trimite potentialilor parteneri de schimburi. Evident e necesar si materialul efectiv de schimbat - dublurile!
• Recomand schimburile cu parteneri din afara tarii; oferta este mult, mult mai bogata iar diferenta de pret pentru scrisori neprioritare nu este foarte mare - 8.9 lei pentru 250g.
• E important un catalog Krause pentru a identifica corect monedele; majoritatea colectionarilor seriosi din strainatate insista pentru prezenta numerelor KM# in listele de dubluri.
• Recomand cu insistenta alegerea partenerilor de schimb din lumea civilizata (Europa de Vest, SUA, Canada), mai ales cand trimiti primul. Parerea mea e ca pentru inceput ar fi bine sa fie evitati cei din Asia, Africa si America de Sud; sigur ca sunt si prin Europa sau SUA unii care nu sunt onesti DAR rata celor necinstiti este mult mai mare aici in randul tarilor mai sarace. Sunt o gramada de colectionari in Europa de Vest, cu ei trebuie inceput. Inainte de a perfecta un schimb trebuie cautate pe net referinte despre persoana respectiva; cu cat mai multe schimburi deja efectuate cu succes, cu atat mai bine.
• La inceput va trebui sa te oferi sa trimiti tu primul monedele/bancnotele. Dupa 15-25 de schimburi de succes vei avea un 'nume' si vei putea cere tratament egal.
• Intotdeauna si fara exceptie trebuie folosita scrisoare recomandata, atat in cazul trimiterilor in tara cat si in strainatate. Pragurile de tarifare sunt 20, 50, 100, 250 si 500 de grame; primele doua sunt prea mici, in 100 de grame incap poate 15-18 monede iar in 250 de grame incap 50-60 de monede in medie; este greutatea ideala. Cum tariful este acelasi pentru orice greutate intre 101 si 250 grame e bine sa perfectam schimburi care sa contina in jur de 50 de monede pentru a folosi optim greutatea permisa de pana in 250 de grame. Actualmente o recomandata de 250 de grame in Romania costa 4.4 lei iar in strainatate (oriunde in lume) costa 13.3 lei; tarifele de mai sus se refera pentru serviciul neprioritar. Eu niciodata nu am trimis Par Avion (prioritar) si scrisorile au ajuns tot repede la destinatie - tipic sub o saptamana in Europa. Trebuie specificat explicit la posta ca se doreste serviciul neprioritar, altfel implicit scrisoarea va fi taxata cu serviciul prioritar (mai scump si dupa parerea mea inutil); cateodata functionara va pretinde ca nu se poate trimite recomandata neprioritara dar insistati, nu exista nici o restrictie in acest sens! Recipisa de la recomandata trebuie pastrata neaparat (si ceruta daca functionarul de la posta uita sa o dea) si se va arunca doar dupa ce partenerul a confirmat sosirea in regula a scrisorii.

La Posta se pot trimite doua feluri principale de trimiteri, atat la intern cat si la international: Scrisori si colete. Scrisorile (recomandate) se expediaza de la oficiile postale; coletele se expediaza de la oficiile de mesagerii care se gasesc de obicei langa unele din oficiile postale (nu toate). Personal am folosit exclusiv scrisorile, fiind mult mai practice si mai simplu de expediat; coletele aveau dezavantajul ca trebuiau duse la vama (vorbim de perioada de dinainte de 2007, inainte de intrarea in UE) in timp ce scrisorile nu treceau prin vama ci se expediau direct de la oficiul postal.

Am folosit plicuri 'cu bule', zise si anti-soc sau Kraft. Se gasesc la Metro la un pret de circa 4.50 lei pachetul de 5 bucati pentru dimensunea de 145x210 mm, adica A5. Se decupeaza apoi un carton flexibil (merge si o coperta de revista, mai groasa) la o dimensiune un pic mai mica decat interiorul plicului; cartonul trebuie sa intre usor in plic dar sa nu joace inauntru si trebuie sa fie suficient de gros pentru a se putea lipi pe el monedele dar suficient de subtire pentru a se putea indoi (a permite indoirea plicului la final). In poza din stanga: Un set de 5 plicuri invelite in tipla, asa cum se vand la raioanele de papetarie ale magazinelor Metro; un plic individual deschis si bucata de carton taiata la dimensiunile plicului partial bagata in plic.

Grupez apoi monedele pe diametre apropiate; iau intre 3 (daca sunt de diametru mare) si 5 (daca sunt de diametru mic) monede, le pun una langa alta si le invelesc intr-o bucatica de ziar sau oferta de hypermarket (hartie subtire); 'banda' de monede astfel rezultata o lipesc cu scoci pe cateva randuri unul sub altul pe cele doua jumatati a cartonului; cam 50-60 de monede cam cate incap la 250g umplu doua fete ale cartonului. Astfel scrisoarea va fi flexibila si nu va trezi suspiciuni. E important ca monedele sa fie bine infasurate in ziare si ca benzile cu monede sa fie bine legate cu scoci pentru a nu zornai deloc, chiar si atunci cand plicul e scuturat. In poza din stanga: Doua benzi de monede complete si lipite deja de plic; o a treia banda gata impachetata (se va lipi intoarsa invers pe plic, cu colturile in jos); o a patra banda in lucru, monedele puse unele langa altele, urmeaza sa fie impachetate. Poza din dreapta: O fata a cartonului e gata; benzile au fost odata lipite fiecare cu scoci de carton pe lungime si apoi impreuna au fost re-asigurate cu niste benzi de scoci perpendiculare; daca benzile sunt bine puse una langa alta vor da impresia de spatiu continuu la palparea plicului pe exterior; se va simti doar spatiul central, lasat anume pentru a permite indoirea plicului.

La posta se merge cu plicul deja inchis; daca functionara de la ghiseu intreaba ce e inauntru nu trebuie admis ca sunt monede inauntru pentru ca este nu este permisa trimiterea monedelor si bancnotelor (chiar si iesite din circulatie) prin scrisori normale. Daca intreaba ce este inauntru trebuie inventat ceva nevinovat si fara valoare dar care ar putea justifica greutatea marita de pana in 250 grame. Eu am folosit 'placute de stirotextolit' si n-am fost niciodata intrebat ce sunt alea... aveam oricum pregatita explicatia ca ar fi niste placute cu circuite imprimate (cablaje) flexibile pentru diverse montaje electronice. In poza, plicul inainte de a fi inchis; chiar inainte de a-l lipi trebuie verificat sa nu se auda nimic - se scutura viguros plicul; daca s-a lipit bine cu scoci nu va trebui sa zdrangane deloc. Daca se trimit si bancnote acestea vor fi puse intre cartonul cu monede si interiorul plicului; de fapt se vor baga inauntru odata cu cartonul.

Trebuie insistat ca si ceilalti sa trimita scrisori recomandate. Dupa situatia de prin 2001-2007, la sosirea in Romania circa 40% vor veni prin oficiul postal (cele mai mici) iar circa 60% prin vama; acestea din urma se ridica contra unei taxe de 1.5 lei (atat era cu cativa ani in urma). Cei de la vama Brasov, unde imi primeam eu scrisorile, le-au deschis cateodata (cu mine de fata, desigur) dar niciodata nu au zis nimic cand au vazut monedele. De cand cu intrarea in UE nu se mai face vama la expeditiile din interiorul UE, un motiv in plus pentru a alege parteneri de schimburi din Uniune.

Succes!